Primavara insemnata de traditii si superstitii romanesti

28.10.2023 21:39:56

Primavara insemnata de traditii si superstitii romanesti


Primavara este al doilea anotimp din calendar si, poate, cel mai asteptat fiind cel care marcheaza momentul in care caldura revine, iar natura trece printr-o explozie de culori si miresme. Pomii infloresc, insectele zumzaie peste tot, iar pasarile ne incanta auzul cu sunetele lor melodioase. Cu toate acestea, traditiile si superstitiile primaverii nu au contenit sa apara si sa contureze traiul si credintele taramului romanesc.



Foto Credit


Ziua Martisorului este cea care marcheaza inceputul primaverii si cea care trezeste natura la viata. Conform unui stravechi calendar agrar, intreaga luna martie purta numele de Martisor, iar in aceasta perioada oamenii isi reluau activitatile din gradina si pregateau livezile si gradinile pentru un nou sezon roditor.


Cu timpul, Martisorul a fost transformat intr-un obiect cultural, fiind confectionat din doua fire de lana colorata, unul rosu si unul alb, ce desemna zilele, saptamanile si lunile anului adunate toate in snur.



Foto Credit


Unele traditii sustin ca acesta a fost tors de Baba Dochia in timp ce urca oile la munte, la nasterea timpului calendaristic, primavara. Martisorul se daruia in prima zi a lunii martie, mai cu seama copiilor de catre parinti, iar pe snurul bicolor se atasau si monede de argint sau aur,si se purta fie la mana, in piept sau la gat.



Mascote folclorice din zona Bihor


Superstitia sustine ca cei care purtau martisorul erau ocrotiti de boli, deochi si ca vor fi sanatosi, bogati si iubiti tot anul. Dupa purtarea snurului, acesta era agatat pe ramurile inflorite ale pomilor pentru a impiedica orice posibil dezastru care ar fi putut acapara pomii fructiferi si pamanturile.




Foto Credit


Tot in aceasta luna sunt si zilele Babei Dochia sau Babele, sarbatorite intre 1 si 9 martie, fiind cele mai capricioase si schimbatoare zile din an. Acestea reprezinta, in plan simbolic, confruntarea dintre anul vechi si noul an, dintre iarna si vara, dintre frig si cald. Baba Dochia este cea care marcheaza fiecare inceput de anotimp, in cultura romaneasca, aceasta trecand prin patru metamorfoze care marcheaza echinoctiile, respectiv solstitiile anului.



Foto Credit


Legendele fac trimitere catre lumea satului romanesc, in care Anul Vechi era reprezentat demomentul mortii acestei femei, care se ivea odata ce se dezbraca de toate cele 9 cojoace ale sale, marcand astfel inceputul noului an, adica ziua de 9 martie care, pe stilul vechi, reprezinta ziua echinoctiului de primavara.



Totodata, ultima zi a Babelor coincide si cu prima zi a Mosilor – antiteza Babelor sau cele noua zile calduroase si luminoase ale primaverii. Traditia spune ca mamele ciobanilor faceau turte pentru a proteja turmele, vremea arata oamenilor daca iarna pleaca sau revine, iar in Oltenia se afumau casele pentru a alunga raul si a proteja animalele. 9 martie este si o sarbatoare crestina al carui substrat tine de deschiderea mormintelor si cerurilor – ziua Sfintilor Mucenici. In aceasta zi gospodinele trebuiau sa coaca 40 de turte, numite „mucenici”, in cinstea sfintilor.



Foto credit


In Moldova, mucenicii sunt realizati din aluat de cozonac, unsi cu miere si nuca, avand forma cifrei 8, o stilizare a corpului uman. In zona Dobrogei, acestia sunt pastrati in forma antropomorfica, mai mici, dar fierti in apa cu zahar, scortisoara si nuca – o simbolizare a lacului in care au fost aruncati Sfintii Mucenici.



Foto credit


Acestor sarbatori se alatura si ziua Cucului, cunoscuta in popor si ca Buna Vestire, fiind adevarata vestitoare a primaverii, cea in care se va auzi pentru prima data cantecul cucului. Una dintre cele mai cunoscute traditii, intalnite cu precadere in Maramures, este aceea de a aprinde focuri in curti din lucruri nefolositoare, adunate de prin ograzi, pentru a face loc noului, dar si aceea de a manca peste, pentru a fi tot anul „ca pestele in apa”.


O superstitie din popor ne indeamna sa credem ca asa cum va fi vremea in aceasta zi, asa va fi si ziua Pastelui.



Foto credit


Odata cu trecerea timpului, unele traditii si obiceiuri s-au pierdut, altele au fost adaptate la vremurile actuale. Insa, cu toate acestea, noi credem ca toate aceste zile ne infatiseaza insemnatatea primaverii pe taramul romanesc, dar in acelasi timp ne transmit faptul ca ar trebui sa continuam sa le sarbatorim cu bucurie si voie buna mult timp de acum incolo.


Voi ce alte traditii si superstitii ale primaverii ati intalnit? 😁

Comentarii

Acest articol nu are încă niciun comentariu

Lasă un comentariu

Recomandari Art & Craft

Recomandari Art & Craft

Primavara insemnata de traditii si superstitii romanesti

Primavara insemnata de traditii si superstitii romanesti

Primavara este al doilea anotimp din calendar si, poate, cel mai asteptat fiind cel care marcheaza momentul in care caldura revine, iar natura trece printr-o ex... Primavara este al doilea anotimp din calendar si, poate, cel mai asteptat fiind cel care marcheaza momentul in care caldura revine, iar natura trece printr-o ex... 2023-10-28T21:43:51+03:00 Primavara insemnata de traditii si superstitii romanesti

<p><br><p>Primavara este al doilea anotimp din calendar si, poate, cel mai asteptat fiind cel care marcheaza momentul in care caldura revine, iar natura trece printr-o explozie de culori si miresme. Pomii infloresc, insectele zumzaie peste tot, iar pasarile ne incanta auzul cu sunetele lor melodioase. Cu toate acestea, traditiile si superstitiile primaverii nu au contenit sa apara si sa contureze traiul si credintele taramului romanesc.</p><br><p><img src="https://cdncloudcart.com/39080/files/image/primavara_1__14f118979926ab98bac2113eff24738e__.jpeg?1698511227" style="display: block; margin-left: auto; margin-right: auto;"></p><br><p align="center"><span style="color: #3366ff;"><a href="https://www.curspictura.ro/cum-sa-pictezi-un-peisaj-de-primavara-in-stilul-impresionist/"><span style="color: #3366ff;">Foto Credit</span></a></span></p><br><p><strong>Ziua Martisorului</strong> este cea care marcheaza inceputul primaverii si cea care trezeste natura la viata. Conform unui stravechi calendar agrar, intreaga luna martie purta numele de Martisor, iar in aceasta perioada oamenii isi reluau activitatile din gradina si pregateau livezile si gradinile pentru un nou sezon roditor.</p><br><p>Cu timpul, Martisorul a fost transformat intr-un obiect cultural, fiind confectionat din doua fire de lana colorata, unul rosu si unul alb, ce desemna zilele, saptamanile si lunile anului adunate toate in snur.</p><br><p><img src="https://cdncloudcart.com/39080/files/image/primavara_2__ce8f01d3aa1c47f2f82de2a226f7778c__.jpeg?1698511228" style="display: block; margin-left: auto; margin-right: auto;" width="649"></p><br><p align="center"><span style="color: #3366ff;"><a href="https://astrodeva.wordpress.com/2017/03/01/trei-legende-de-martisor/"><span style="color: #3366ff;">Foto Credit</span></a></span></p><br><p>Unele traditii sustin ca acesta a fost tors de Baba Dochia in timp ce urca oile la munte, la nasterea timpului calendaristic, primavara. Martisorul se daruia in prima zi a lunii martie, mai cu seama copiilor de catre parinti, iar pe snurul bicolor se atasau si monede de argint sau aur,si se purta fie la mana, in piept sau la gat.</p><br><p><img src="https://cdncloudcart.com/39080/files/image/martisor_6__7fb206d778e1c52608f97e98e9b428ab__.jpeg?1698511229" style="display: block; margin-left: auto; margin-right: auto;" width="549"></p><br><p align="center"><span style="color: #3366ff;"><a href="http://www.artandcraft.ro/mascote-folclorice-din-zona-bihor.html"><span style="color: #3366ff;">Mascote folclorice din zona Bihor</span></a></span></p><br><p>Superstitia sustine ca cei care purtau martisorul erau ocrotiti de boli, deochi si ca vor fi sanatosi, bogati si iubiti tot anul. Dupa purtarea snurului, acesta era agatat pe ramurile inflorite ale pomilor pentru a impiedica orice posibil dezastru care ar fi putut acapara pomii fructiferi si pamanturile.</p><br><p><img src="https://cdncloudcart.com/39080/files/image/primavara_4__c29795240592585f134bbee7c0d7c985__.jpeg?1698511230" style="display: block; margin-left: auto; margin-right: auto;" width="549"></p><br><br><p align="center"><span style="color: #3366ff;"><a href="http://www.tarancutaurbana.ro/de-ce-se-leaga-martisorul-de-copac/"><span style="color: #3366ff;">Foto Credit</span></a></span></p><br><p>Tot in aceasta luna sunt si <strong>zilele Babei Dochia</strong> sau <strong>Babele</strong>, sarbatorite intre 1 si 9 martie, fiind cele mai capricioase si schimbatoare zile din an. Acestea reprezinta, in plan simbolic, confruntarea dintre anul vechi si noul an, dintre iarna si vara, dintre frig si cald. Baba Dochia este cea care marcheaza fiecare inceput de anotimp, in cultura romaneasca, aceasta trecand prin patru metamorfoze care marcheaza echinoctiile, respectiv solstitiile anului.</p><br><p><img src="https://cdncloudcart.com/39080/files/image/primavara_3__60e62dc240b1a6c73fee02c90b429e33__.jpeg?1698511231" style="display: block; margin-left: auto; margin-right: auto;" width="383"></p><br><p align="center"><span style="color: #3366ff;"><a href="http://ro.itimes.gr/baba-dochia-si-cele-12-cojoace/"><span style="color: #3366ff;">Foto Credit</span></a></span></p><br><p style="text-align: left;">Legendele fac trimitere catre lumea satului romanesc, in care Anul Vechi era reprezentat demomentul mortii acestei femei, care se ivea odata ce se dezbraca de toate cele 9 cojoace ale sale, marcand astfel inceputul noului an, adica ziua de 9 martie care, pe stilul vechi, reprezinta ziua echinoctiului de primavara.</p><br><p style="text-align: left;"><img src="https://cdncloudcart.com/39080/files/image/primavara_6-1__3974ad78c615e5fa3befcd2b4eb0577a__.jpeg?1698511232" style="display: block; margin-left: auto; margin-right: auto;" width="549"></p><br><p style="text-align: left;">Totodata, ultima zi a Babelor coincide si cu prima zi a <strong>Mosilor</strong> &ndash; antiteza Babelor sau cele noua zile calduroase si luminoase ale primaverii. Traditia spune ca mamele ciobanilor faceau turte pentru a proteja turmele, vremea arata oamenilor daca iarna pleaca sau revine, iar in Oltenia se afumau casele pentru a alunga raul si a proteja animalele. 9 martie este si o sarbatoare crestina al carui substrat tine de deschiderea mormintelor si cerurilor &ndash; <strong>ziua Sfintilor Mucenici</strong>. In aceasta zi gospodinele trebuiau sa coaca 40 de turte, numite &bdquo;mucenici&rdquo;, in cinstea sfintilor.</p><br><p style="text-align: left;"><img src="https://cdncloudcart.com/39080/files/image/mucenici_2__dac3b63dd182cbcf3f069eb04184c1b2__.jpeg?1698511233" style="display: block; margin-left: auto; margin-right: auto;" width="549"></p><br><p style="text-align: center;"><a href="https://stirileprotv.ro/stiri/social/superstitii-de-sfintii-mucenici-de-ce-beau-barbatii-44-de-pahare-cu-vin-si-ce-nu-trebuie-sa-faceti-astazi.html"><span style="color: #3366ff;">Foto credit</span><br></a></p><br><p>In Moldova, mucenicii sunt realizati din aluat de cozonac, unsi cu miere si nuca, avand forma cifrei 8, o stilizare a corpului uman. In zona Dobrogei, acestia sunt pastrati in forma antropomorfica, mai mici, dar fierti in apa cu zahar, scortisoara si nuca &ndash; o simbolizare a lacului in care au fost aruncati Sfintii Mucenici.</p><br><br><p align="center"><span style="color: #3366ff;"><a href="http://retete.unica.ro/recipes/mucenici-muntenesti-2/"><span style="color: #3366ff;">Foto credit</span></a></span></p><br><p align="center" style="text-align: left;">Acestor sarbatori se alatura si <strong>ziua Cucului, </strong>cunoscuta in popor si ca Buna Vestire, fiind adevarata vestitoare a primaverii, cea in care se va auzi pentru prima data cantecul cucului. Una dintre cele mai cunoscute traditii, intalnite cu precadere in Maramures, este aceea de a aprinde focuri in curti din lucruri nefolositoare, adunate de prin ograzi, pentru a face loc noului, dar si aceea de a manca peste, pentru a fi tot anul &bdquo;ca pestele in apa&rdquo;.</p><br><p style="text-align: left;">O superstitie din popor ne indeamna sa credem ca asa cum va fi vremea in aceasta zi, asa va fi si ziua Pastelui.</p><br><p style="text-align: left;"><img src="https://cdncloudcart.com/39080/files/image/primavara_5__bd81f18fbd5e99fcca50cf15b3d3a122__.jpeg?1698511234" style="display: block; margin-left: auto; margin-right: auto;" width="549"></p><br><p align="center"><span style="color: #3366ff;"><a href="https://www.ziarebotosani.ro/cultura/buna-vestire-sau-popular-blagovestenia-traditii-si-superstitii-de-ziua-cucului"><span style="color: #3366ff;">Foto credit</span></a></span></p><br><p style="text-align: left;">Odata cu trecerea timpului, unele traditii si obiceiuri s-au pierdut, altele au fost adaptate la vremurile actuale. Insa, cu toate acestea, noi credem ca toate aceste zile ne infatiseaza insemnatatea primaverii pe taramul romanesc, dar in acelasi timp ne transmit faptul ca ar trebui sa continuam sa le sarbatorim cu bucurie si voie buna mult timp de acum incolo.</p><br><p style="text-align: left;">Voi ce alte traditii si superstitii ale primaverii ati intalnit? &#128513;</p></p>

Compară produse