Dintotdeauna Timpul a dictat viata satului, fiind un factor decisiv in organizarea treburilor din jurul casei si a “lucrului pamantului”. Un factor decisiv a fost si pentru formarea obiceiurilor si traditiilor din cultura populara. Astfel, Timpul a capatat caracteristici fantastice si a creat, in spatiul satului romanesc, o multitudine de practici, de credinte si superstitii specifice fiecarei regiuni din Romania. Acestea sunt pastrate si astazi cu sfintenie in unele parti, la sate, dar si la oras, unde parintii nostri au adus cu ei de la bunici, obiceiurile si datinile intelenite in sufletul nostru romanesc.
Alaturi de cel de-al doilea element important al lumii rurale, pamantul, care in urma cu multi ani, era valorificat si ingrijit sub diferite forme, aceste credinte ajung sa ocupe un loc special in prioritatile oamenilor. Iar, odata cu venirea primaverii si asteptarea Pastelui, casele, gradinile si pamanturile erau curatate si pregatite pentru anotimpul roditor si sarbatoarea Invierii.
Pamantul era arat si pregatit de semanat, iar copacii erau curatati de “uscaturi” si stropiti cu var pentru a fi protejati. Gradinile erau curatate. Vita de vie era, de asemenea “paruiata”, adica erau refacuti parii de sustinere, apoi se taia si se lega cu rachita impletita. Barbatii trebuiau sa reconsolideze gardurile, impletind lese din pari subtiri, adusi din padure, sau chiar din nuielele de pe langa vii.
Femeile se ocupau de ingrijirea casei, de curatenie si de reimprospatare. Ele scoteau tot din casa, chiar si razboiul de tesut, pe care il puneau la adapost. Ulterior, varuiau casele atat inauntru, cat si afara si scuturau toate tesaturile si hainele. Spalau si toate cearsafurile, “lepedeiele” (lenjeriile de pat) tinute de cele mai multe ori in lada de zestre.
In timpul postului de Paste, femeile "arineau", adica spalau vasele cu frunze de arin si lesie. Toti oamenii din sat tineau post, mai putin cei mici sau bolnavi si femeile insarcinate. Fetele tinere, pana la sosirea sarbatoarii Invierii, isi coseau propriile tinute, ale caror modele le tineau secret pana in noaptea de Inviere, cand mergeau la biserica.
De asemenea, obiceiul era ca primul buchet de toporasi cules din padure de catre fete sa fie strans in forma unei coronite si pus pe cap. Florile erau impletite in forma coronitei in sensul acelor de ceasornic, in timp ce spuneau, de trei ori, un descantec pentru a alunga durerile de cap si necazurile.
Voi va mai aduceti aminte ce datini aveau bunicii vostri in prag de primavara?
Photo credits:
https://www.tabu.ro/primavara-la-tara-fotografiata-de-sorin-onisor/
https://www.pinterest.fr/pin/321163017147470873/?autologin=true
https://platferma.ro/cum-traiesc-romanii-la-tara-incursiune-fotografica-in-romania-rurala/
Alaturi de cel de-al doilea element important al lumii rurale, pamantul, care in urma cu multi ani, era valorificat si ingrijit sub diferite forme, aceste credinte ajung sa ocupe un loc special in prioritatile oamenilor. Iar, odata cu venirea primaverii si asteptarea Pastelui, casele, gradinile si pamanturile erau curatate si pregatite pentru anotimpul roditor si sarbatoarea Invierii.
Pamantul era arat si pregatit de semanat, iar copacii erau curatati de “uscaturi” si stropiti cu var pentru a fi protejati. Gradinile erau curatate. Vita de vie era, de asemenea “paruiata”, adica erau refacuti parii de sustinere, apoi se taia si se lega cu rachita impletita. Barbatii trebuiau sa reconsolideze gardurile, impletind lese din pari subtiri, adusi din padure, sau chiar din nuielele de pe langa vii.
Femeile se ocupau de ingrijirea casei, de curatenie si de reimprospatare. Ele scoteau tot din casa, chiar si razboiul de tesut, pe care il puneau la adapost. Ulterior, varuiau casele atat inauntru, cat si afara si scuturau toate tesaturile si hainele. Spalau si toate cearsafurile, “lepedeiele” (lenjeriile de pat) tinute de cele mai multe ori in lada de zestre.
In timpul postului de Paste, femeile "arineau", adica spalau vasele cu frunze de arin si lesie. Toti oamenii din sat tineau post, mai putin cei mici sau bolnavi si femeile insarcinate. Fetele tinere, pana la sosirea sarbatoarii Invierii, isi coseau propriile tinute, ale caror modele le tineau secret pana in noaptea de Inviere, cand mergeau la biserica.
De asemenea, obiceiul era ca primul buchet de toporasi cules din padure de catre fete sa fie strans in forma unei coronite si pus pe cap. Florile erau impletite in forma coronitei in sensul acelor de ceasornic, in timp ce spuneau, de trei ori, un descantec pentru a alunga durerile de cap si necazurile.
Voi va mai aduceti aminte ce datini aveau bunicii vostri in prag de primavara?
Photo credits:
https://www.tabu.ro/primavara-la-tara-fotografiata-de-sorin-onisor/
https://www.pinterest.fr/pin/321163017147470873/?autologin=true
https://platferma.ro/cum-traiesc-romanii-la-tara-incursiune-fotografica-in-romania-rurala/
Acest articol nu are încă niciun comentariu