Obiceiuri stravechi de Anul Nou pe rit vechi
An de an, generatie dupa generatie ne adunam impreuna in jurul mesei. Sarbatorim anul nou, petrecem si degustam cele mai bune bucate. Dar... de cate ori ne-am intrebat care sunt semnificatiile si istoria acestei sarbatori? De ce sarbatorim diferit, cum sarbatoresc crestinii pe rit vechi, ce avem in comun?
Istoria Anului Nou pe rit vechi
Anul Nou pe rit vechi a aparut odata cu schimbarea calendarului oficial. Decalajul de 13 zile intre sarbătorile oficiale ale creștinilor ortodocsi a apărut odata cu refuzul unora dintre credinciosi de a adopta calendarul Gregorian, alegand sa il pastreze pe cel Iulian.
Traditii si obiceiuri de Anul Nou pe rit vechi
Pentru sarbi, ucraineni, rusi şi lipoveni, noaptea de anul nou pe rit vechi e asemeni unui basm cu nunti imparatesti… care dureaza cate trei zile. Mese intinse, mancare din belsug, preparate traditionale, muzica voioasa si multa bucurie in familie. In aceasta zi, grupuri de colindatori umbla pe ulitele satelor cu Plugusorul, iar obiceul spune ca toate gazdele care vor fi colindate vor fi binecuvantate si ferite de griji si necazuri intreg anul. Belsugul va domni in casa lor, iar sanatatea le va fi de fier. Gospodinele impart mere si nuci, pentru sporul casei, iar flacaii, pentru a intampina noul an cu bucurie, bat din bice si colinda purtand masti cu figuri mitologice. Bicele pocnesc pe ulite, iar costumele traditionale sunt nelipsite, reprezentand cea mai frumoasa tinuta de sarbatoare.
Sarbii sparg cu veselie paharele din care au baut prima sampanie, iar odata cu cioburile, se matura si necazurile. Nelipsitele sarmale, carnatii afumati si clatitele cu carne, varza si branza fac deliciul mesei de sarbatoare, dar si coltunasii, galustele cu carne tocata si cozonacul sunt la loc de cinste pe mesele lipovenilor.
Impartasim tot ce e mai frumos
Diferenta intre cei care sarbatoresc pe rit vechi si cei care respecta calendarul Gregorian consta intr-un decalaj de aproximativ 2 saptamani, astfel Craciunul si Anul Nou pe rit vechi se sarbatoresc la 13 zile distanta. Un numar care poate ridica superstitii pentru multi, totusi… un numar aducator de belsug, noroc si multa voie buna. Poate chiar printre putinele dati cand oamenii il socotesc pe 13 ca pe o schimbare care le spala pe cele rele si le aduna pe cele bune.
Traditiile, obiceiurile stravechi si veselia ne raman comune, indiferent de data la care alegem sa petrecem. La fel si credinta din suflet si bucuria de a fi impreuna in jurul mesei, mai mult si mai multi decat in restul anului. Din asta ar trebui, poate sa facem un obicei. Ar fi unul sanatos si de dus mai departe.
An Nou cu bucurie, sanatate, pe masa s-aveti de toate!
Photos credits: www.sciblogs.co.nz; www.evenimentulistoric.ro
Istoria Anului Nou pe rit vechi
Anul Nou pe rit vechi a aparut odata cu schimbarea calendarului oficial. Decalajul de 13 zile intre sarbătorile oficiale ale creștinilor ortodocsi a apărut odata cu refuzul unora dintre credinciosi de a adopta calendarul Gregorian, alegand sa il pastreze pe cel Iulian.
Traditii si obiceiuri de Anul Nou pe rit vechi
Pentru sarbi, ucraineni, rusi şi lipoveni, noaptea de anul nou pe rit vechi e asemeni unui basm cu nunti imparatesti… care dureaza cate trei zile. Mese intinse, mancare din belsug, preparate traditionale, muzica voioasa si multa bucurie in familie. In aceasta zi, grupuri de colindatori umbla pe ulitele satelor cu Plugusorul, iar obiceul spune ca toate gazdele care vor fi colindate vor fi binecuvantate si ferite de griji si necazuri intreg anul. Belsugul va domni in casa lor, iar sanatatea le va fi de fier. Gospodinele impart mere si nuci, pentru sporul casei, iar flacaii, pentru a intampina noul an cu bucurie, bat din bice si colinda purtand masti cu figuri mitologice. Bicele pocnesc pe ulite, iar costumele traditionale sunt nelipsite, reprezentand cea mai frumoasa tinuta de sarbatoare.
Sarbii sparg cu veselie paharele din care au baut prima sampanie, iar odata cu cioburile, se matura si necazurile. Nelipsitele sarmale, carnatii afumati si clatitele cu carne, varza si branza fac deliciul mesei de sarbatoare, dar si coltunasii, galustele cu carne tocata si cozonacul sunt la loc de cinste pe mesele lipovenilor.
Impartasim tot ce e mai frumos
Diferenta intre cei care sarbatoresc pe rit vechi si cei care respecta calendarul Gregorian consta intr-un decalaj de aproximativ 2 saptamani, astfel Craciunul si Anul Nou pe rit vechi se sarbatoresc la 13 zile distanta. Un numar care poate ridica superstitii pentru multi, totusi… un numar aducator de belsug, noroc si multa voie buna. Poate chiar printre putinele dati cand oamenii il socotesc pe 13 ca pe o schimbare care le spala pe cele rele si le aduna pe cele bune.
Traditiile, obiceiurile stravechi si veselia ne raman comune, indiferent de data la care alegem sa petrecem. La fel si credinta din suflet si bucuria de a fi impreuna in jurul mesei, mai mult si mai multi decat in restul anului. Din asta ar trebui, poate sa facem un obicei. Ar fi unul sanatos si de dus mai departe.
An Nou cu bucurie, sanatate, pe masa s-aveti de toate!
Photos credits: www.sciblogs.co.nz; www.evenimentulistoric.ro
Acest articol nu are încă niciun comentariu